Prezentarea generala a Scolii Gimnaziale Tipar

Unitatea şcolară: Scoala Gimnaziala Tipar

• Unitatea şcolară : Scoala Gimnaziala Tipar / cod. postal. 317302
• Contact: Str. Principala , sat. Tipar, Com. Sintea Mare, jud. Arad
• Tel/fax: +40 0257357900
• Site : http://www.scoalagimnazialatipar.ro/
• E – mail: scoalatipar@yahoo.com
• Tipul institutiei: Scoala Gimnaziala
• Forme de învăţământ: zi
• Forme de finanţare: buget stat, buget local.
• Limba de predare: Limba Română.
• Tipul de predare: normală;

În prezent Şcoala Gimnaziala, Ţipar, funcţionează în şase corpuri de clădire, pe trei nivele după cum urmează:clasele V-VIII iniţial în două corpuri de clădire construite în 1910, la care s-a mai adăugat în 1956 încă un corp de clădire;
• clasele I-IV în două corpuri de clădire construite în 1950 şi 2004;
• grădiniţa cu program normal un corp de clădire construită în 1968.
Corpurile de clădire a Şcolii Generale Ţipar, aparţin Primăriei Locale. Nu avem clădiri în litigiu.În afara unei clădiri a claselor I-IV, care s-a construit în 2004, din finanţare nerambursabilă a proiectului PHARE RO 0104.02/51 „Accesul la educaţia grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi”.

Despre Învățământul gimnazial în România

Localitatea Ţipar

Localitatea Ţipar

Localitatea Ţipar este sat aparţinător de comuna Sintea Mare, judeţul Arad, fiind aşezat în Câmpia Crişurilor, pe malul drept al Crişului Alb, şi se afla la 6 km distanţă de centru de comună Sintea Mare şi la 14 km de oraşul Chişineu – Criş.
Satul Ţipar este atestat în anul 1883 având denumirea de Szaparyliget, după denumirea întemeietorului ei groful Szapary Gyula, pe timpul acestuia în judeţul Arad hotarul localităţii Zărand reprezentând proprietatea trezoreriei denumită Harkaly şi Puszta Liget, teren acoperit înainte cu păduri. Aici a luat fiinţă noua localitate. Terenul a fost despădurit în parte în anul 1840. A fost dat în arendă în anii 1840 când s-au ridicat şi mai multe gospodării. De la început s-au stabilit 156 de maghiari, 127 de nemţi şi 17 slovaci. Dintre aceştia, o parte dintre maghiari au sosit de pe moşia grofului Almasi Kalman, o altă parte din Sânpaul, slovacii din Medgyesi-Bodzas, iar nemţii au venit din judeţul Torontal localitatea Nemet-Czernya. Populaţia româneasca a venit în anul 1928 din localităţile: Vârfurile, Avram-Iancu, Gurahonţ. Prin tragere la sorţ au devenit proprietari de terenuri intra-extra vilan. Convieţuirea acestor naţionalităţi, a fost întodeauna paşnică, înţelegerea între ele i-a condus la o viaţă constructivă şi i-a făcut, ca obiceiurile să se manifeste aproape la fel la toţi, dovedind astfel buna înţelegere între etnii. Ocupaţia de baza a locuitorilor este agricultura (cultura plantelor de câmp), creşterea animalelor, legumicultura, iar în prezent fabricile apărute în zona localităţii absorb un mare număr de forţă de muncă. Primul învăţător a fost Szedlarik, Jan care l-a începutul anului 1886 şi-a început activitatea într-o clădire adaptată învăţământului, în care se ţineau şi slujbele religioase laice.