Prezentarea generala a Scolii Gimnaziale Tipar
Unitatea şcolară: Scoala Gimnaziala Tipar
• Unitatea şcolară : Scoala Gimnaziala Tipar / cod. postal. 317302
• Contact: Str. Principala , sat. Tipar, Com. Sintea Mare, jud. Arad
• Tel/fax: +40 0257357900
• Site : http://www.scoalagimnazialatipar.ro/
• E – mail: scoalatipar@yahoo.com
• Tipul institutiei: Scoala Gimnaziala
• Forme de învăţământ: zi
• Forme de finanţare: buget stat, buget local.
• Limba de predare: Limba Română.
• Tipul de predare: normală;
În prezent Şcoala Gimnaziala, Ţipar, funcţionează în şase corpuri de clădire, pe trei nivele după cum urmează:clasele V-VIII iniţial în două corpuri de clădire construite în 1910, la care s-a mai adăugat în 1956 încă un corp de clădire;
• clasele I-IV în două corpuri de clădire construite în 1950 şi 2004;
• grădiniţa cu program normal un corp de clădire construită în 1968.
Corpurile de clădire a Şcolii Generale Ţipar, aparţin Primăriei Locale. Nu avem clădiri în litigiu.În afara unei clădiri a claselor I-IV, care s-a construit în 2004, din finanţare nerambursabilă a proiectului PHARE RO 0104.02/51 „Accesul la educaţia grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi”.
Despre Învățământul gimnazial în România
- Școală primară este obligatorie, ea cuprinzând clasa pregătitoare (fiind înscriși în general copiii în vârsta de 6 ani, și apoi clasele I-IV, fiind cunoscută sub numele de „învățământ primar”, în timp ce de la vârsta de unsprezece ani și până la paisprezece ani este cunoscut sub numele de „educație gimnazială”.
- Cele mai multe școli elementare fac parte din sistemul public școlar.
- Educația în România este obligatorie până la terminarea clasei a X-a (sau până la vârsta de 18 ani).
- Sistemul de învățământ este identic la nivel național și foarte centralizat.
- Sistemul oferă următoarele diplome: de absolvire (absolvirea școlii generale, fără examen), bacalaureat (absolvirea liceului, după examenul de bacalaureat), licență (cadru de absolvirea a universității, după un examen și/sau a tezei), masterat (diplomă de master, după o teză și, eventual, un examen), doctorat (doctor, după o teză).
- Durează 4 ani, începând de obicei la 10 și terminând la 14 ani.
- Se dau teze cu subiect unic în clasele a VII-a și a VIII-a.
- Învățământul secundar cuprinde: învățământul secundar inferior
- Organizat în două cicluri care se succed: Gimnaziu, clasele V-VIII;
- Ciclul inferior al liceului sau școala de arte și meserii, clasele IX-X;
- Invățământul secundar superior: Ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare.
- Numele de ( gimnaziu ) vine de la cuvântul grecesc ( gymnasion )
- Învățământul preuniversitar este parte integrantă a învățământului național constituit ca sistem, reunind unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate sau acreditate.
- Este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri, asigurând condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.
- Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis.
- Elevii din învăţământul preuniversitar se pot transfera de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta, în condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de ministerul educaţiei.
- Pluralismul educaţional este unul dintre atributele învățământului preuniversitar.
- În România funcționează școli publice sau private, în sistem de alternativă educațională (Step by Step, Waldorf, Freinet, Montessori etc.) care completează sistemul de învățământ clasic, deschizând perspective noi de abordare didactică și pedagogică a învățării.
- Școlarizarea elevilor din învățământul preuniversitar se face preponderent în limba oficială a statului – limba română, dar și în limba maternă a elevilor aparținând minorităților naționale, în cazul comunităților etnice mari, sau în limbi de circulație internațională (de regulă, în cazul școlilor private de tip internațional).
- Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii sunt beneficiari ai alocaţiei de stat pentru copii, în condiţiile legii.
- Statul asigură, de asemenea, prin programe naționale Lapte și corn, alocarea unor alimente de bază, tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial.
- Educația pentru excelență, care are ca beneficiari elevii și tinerii capabili de performanțe înalte reprezintă, de asemenea, un atribut important al învățământului preuniversitar românesc.
- Statul sprijină un asemenea tip de educație prin cursuri specifice, prin manifestări științifice și printr-un complex competițional de anvergură națională și internațională.
- Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative.
- Învățământul Preșcolar (sau Grădiniță) – se desfășoară pe parcursul a trei ani, fiind alcătuit din trei grupe: Grupa Mică, Grupa Mijlocie și Grupa Mare.
- Învățământul primar (Școala Primară) – clasele 0(pregătitoare)-IV
- Învățământul gimnazial (Gimnaziu) – clasele V-VIII
- Învățământul liceal (Liceu) – de patru sau cinci clase (clasele IX-XII / XIII)
- Învățământul profesional (Școala de arte și meserii), care poate continua sau înlătura Liceul de a pregăti studenții pentru cariere care se bazează în manual sau în activități practice.
- Învățământul postilceal poate dura între 2 și 5 ani.
Localitatea Ţipar
Localitatea Ţipar
Localitatea Ţipar este sat aparţinător de comuna Sintea Mare, judeţul Arad, fiind aşezat în Câmpia Crişurilor, pe malul drept al Crişului Alb, şi se afla la 6 km distanţă de centru de comună Sintea Mare şi la 14 km de oraşul Chişineu – Criş.
Satul Ţipar este atestat în anul 1883 având denumirea de Szaparyliget, după denumirea întemeietorului ei groful Szapary Gyula, pe timpul acestuia în judeţul Arad hotarul localităţii Zărand reprezentând proprietatea trezoreriei denumită Harkaly şi Puszta Liget, teren acoperit înainte cu păduri. Aici a luat fiinţă noua localitate. Terenul a fost despădurit în parte în anul 1840. A fost dat în arendă în anii 1840 când s-au ridicat şi mai multe gospodării. De la început s-au stabilit 156 de maghiari, 127 de nemţi şi 17 slovaci. Dintre aceştia, o parte dintre maghiari au sosit de pe moşia grofului Almasi Kalman, o altă parte din Sânpaul, slovacii din Medgyesi-Bodzas, iar nemţii au venit din judeţul Torontal localitatea Nemet-Czernya. Populaţia româneasca a venit în anul 1928 din localităţile: Vârfurile, Avram-Iancu, Gurahonţ. Prin tragere la sorţ au devenit proprietari de terenuri intra-extra vilan. Convieţuirea acestor naţionalităţi, a fost întodeauna paşnică, înţelegerea între ele i-a condus la o viaţă constructivă şi i-a făcut, ca obiceiurile să se manifeste aproape la fel la toţi, dovedind astfel buna înţelegere între etnii. Ocupaţia de baza a locuitorilor este agricultura (cultura plantelor de câmp), creşterea animalelor, legumicultura, iar în prezent fabricile apărute în zona localităţii absorb un mare număr de forţă de muncă. Primul învăţător a fost Szedlarik, Jan care l-a începutul anului 1886 şi-a început activitatea într-o clădire adaptată învăţământului, în care se ţineau şi slujbele religioase laice.
Valori generale ale școlii
- Deschidere – la nou, în relaţii interumane către practici europene pentru parteneriat.
- Echipă – învăţăm să dezvoltăm în comun experienţe individuale.
- Dezvoltare personală – prin formare şi perfecţionare permanentă.
- Eficienţă – în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii exprimată prin raportul efort – rezultate; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare.
- Perseverenţa – a fi consecvent şi a găsi puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăţilor, a eşecurilor personale.
- Respectul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană.
- Responsabilitatea – a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni.
- Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe, impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii.
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar
- principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
- principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
- principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;
- principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
- principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;
- principiul răspunderii publice – în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
- principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
- principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
- principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
- principiul asigurării egalităţii de şanse;
- principiul autonomiei universitare;
- principiul libertăţii academice;
- principiul transparenţei – concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
- principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;
- principiul incluziunii sociale;
- principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
- principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
- principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive;
- principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
- principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;
- principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.
Idealul educaţional din Romania
Educaţia şi formarea profesională
- În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
- Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
- Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările naţionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
- În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare.
- Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
- Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
- În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.
Trebuie sa respectam urmatoarele criterii :
- copiii trebuie respectaţi şi ascultaţi;
- atât copiii, cât şi aspiraţiile acestora nu trebuie îngrădite;
- căutarea metodelor de îmbunătăţire a înţelegerii, cunoaşterii şi a abilităţilor practice reprezintă un proces continuu care trebuie sprijinit de către profesor;
- copiii sunt încurajaţi să creadă că pot şi trebuie să facă bine un lucru „de prima dată”;
- teama nu are ce căuta în acest proces;
- părinţii sunt încurajaţi să joace un rol activ în cadrul acestui proces;
- Toţi elevii doresc să înveţe şi ei trebuie încurajaţi în acest sens;
- Dacă unii refuză să o facă sau întâmpină dificultăţi, ei trebuie ajutaţi să le depăşească şi să nu fie etichetaţi drept „dificili”;
- Toţi copiii au capacitatea de a învăţa. Obiectivul trebuie să fie cel de îmbunătăţire continuă a performanţelor şi a încrederii în forţele proprii, nu cel de cuantificare a eşecurilor;
- Competiţia este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficientă în îndeplinirea sarcinilor. Cele două nu sunt ireconciliabile; nu există o metodă „sfântă” de predare. Există loc pentru o multitudine de metode; în clasă, profesorii trebuie să fie mentori, nu doar manageri, supervizori sau instructori.
- Şcoala creează şi întreţine strânse legături cu comunitatea locală.